INTERLOCÚȚIE s. f. v. interlocuțiune. Vezi definitia »

HIDROMETRÍE s. f. ramură a hidrologiei care studiază metodele tehnice pentru determinarea debitului unui curs de apă sau al unei conducte, al aluviunilor etc. (< fr. hydrométrie) Vezi definitia »

MALÍȚIE, maliții, s. f. (Livr.) Înclinarea de a fi malițios; răutate, malițiozitate. ♦ Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă. [Var.: malițiúne s. f.] – Din fr. malice, lat. malitia. Vezi definitia »

METALOCHIMÍE s. f. Parte a chimiei care se ocupă cu studiul metalelor. – Din fr. métallochimie. Vezi definitia »

DISTÍNCȚIE s.f. 1. Deosebire, diferență (în raport cu ceva). 2. Finețe; strălucire, noblețe; eleganță în ținută, în purtări. 3. Semn de deosebită prețuire, stimă acordată cuiva; (p. ext.) semn onorific cu care se recompensează un merit. [Gen. -iei, var. distincțiune s.f. / cf. fr. distinction, lat. distinctio]. Vezi definitia »