AEROSOLOTERAPÍE s. f. Procedeu terapeutic prin care medicamentele sunt introduse, sub formă de aerosoli, pe căile respiratorii cu ajutorul unor pulverizatoare speciale. [Pr.: a-e-] – Aerosol + terapie. Vezi definitia »

FUMĂRÁIE s. f. Fumărie. [Pr.: -ra-ie] – Fum + suf. -ăraie. Vezi definitia »

CORONOPLASTÍE s. f. operație stomatologică de echilibrare ocluzală prin șlefuire. (< fr. coronoplastie) Vezi definitia »

crâștie s.f. sg. (reg.) lipsă mare, mizerie. Vezi definitia »

INSTRUMENTÁȚIE s. f. 1. repartizare a sonorităților unei compoziții orchestrale pe diferite instrumente; orchestrație. 2. ramură a muzicii care studiază posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentelor muzicale. 3. ansamblu de instrumente sau de aparate care echipează o instalație (de rafinare). (< fr. instrumentation) Vezi definitia »