Definita cuvantului pojar
pojár (pojáruri), s. n. – 1. (Înv.) Incendiu, foc. – 2. Rujeolă. – 3. În poezie, înflăcărare, ardoare, patos. – Megl. pujar. Sl. požarŭ (Miklosich, Lexicon, 683; Cihac, II, 156; Conev 42), cf. bg., slov., pol. požar și jar. – Der. pojarnic, s. m. (înv., pompier), din rus. požarnyj; pojernicie, s. f. (cazarmă de pompieri); pojarniță, s. f. (alambic; Olt., jăratic; sunătoare, Hypericum perforatum); pojeri (var. pojări), vb. (înv., a aprinde).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pojar
GRANDANGULÁR s.n. (Cinem.) Obiectiv de filmare cu distanță focală scurtă, caracterizat printr-un unghi de cuprindere mare și profunzime de claritate ridicată; superangular. [< fr. grand-angulaire]. Vezi definitia »
REGULÁR, -Ă, regulari, -e, adj. (Înv.) Regulat, după regulă, după regulament. – Din lat. regularis. Vezi definitia »
hambár (hambáre), s. n. – 1. Magazie de grîne, grînar. – 2. Covată, albie. – 3. (Înv.) Cală. – 4. (Arg.) Tabacheră. – Mr. ambare, megl. ambar. Tc. (per.) ambar (Hesseling 38; Șeineanu, II, 202; Lokotsch 777; Berneker 28), cf. ngr. ὰμπάρι „cală”, alb., bg., sb., rut., rus. ambar, mag. hámbár (cf. Gáldi, Dict., 92). Vezi definitia »
NECTÁR s. n. 1. (mit. gr.) băutură a zeilor, despre care se credea că face nemuritor pe cel care o gustă. 2. suc dulce secretat de unele glande ale florilor. 3. (fig.) băutură fermentată; licoare. (< fr., lat. nectar, gr. nektar, germ. Nektar) Vezi definitia »
AGAR-AGÁR s.n. Substanță gelatinoasă extrasă din anumite alge marine și folosită la prepararea unor medicamente și la culturile de bacterii. [< fr. agar-agar < cuv. malaiez]. Vezi definitia »