COMÓȚIE s.f. Zguduire, cutremurare (violentă, bruscă); șoc nervos. ◊ Comoție cerebrală = șoc puternic al creierului. [Gen. -iei, var. comoțiune s.f. / cf. fr. commotion, lat. commotio]. Vezi definitia »

ELUCUBRÁȚIE, elucubrații, s. f. Combinație haotică de elemente absurde; aberație. ♦ Divagație. [Var.: elucubrațíune s. f.] – Din fr. élucubration. Vezi definitia »

HARBUZĂRÍE, harbuzării, s. f. (Reg.) Pepenărie. [Var.: arbuzăríe s. f.] – Harbuz + suf. -ărie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

BORFĂȘÍE s. f. (Rar) Îndeletnicirea borfașului; furt de lucruri mărunte. – Borfaș + suf. -ie. Vezi definitia »