Definita cuvantului poliță
póliță (pólițe), s. f. – 1. Cambie, trată; ordin de plată. – 2. Contract de asigurare. – Mr. poliță, puliță. It. polizza, prin intermediul ngr. πόλιτσα (Gáldi 233; cf. REW 528).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu poliță
LACTOGENÉZĂ s. f. fenomenul de producere a laptelui. (< fr. lactogenèse) Vezi definitia »
BUCĂTĂREÁSĂ, bucătărese, s. f. Femeie care are meseria de a găti mâncare. – Din bucătar + suf. -easă. Vezi definitia »
EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecțiile diferitelor părți ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure) Vezi definitia »
ALVEOLÍZĂ s. f. distrugere a țesuturilor alveolare dentare. (< fr. alvéolyse) Vezi definitia »
púlcă s.f. (reg.) femeie leneșă. Vezi definitia »