RĂCHIȚÍCĂ, răchițele, s. f. 1. Diminutiv al lui răchită. 2. (La pl.) Mic arbust totdeauna verde, cu tulpina târâtoare, cu fructe roșii, acrișoare, comestibile (Oxycoccus quadripetalus). 3. Arbust cu flori mici, galbene și cu frunze ascuțite, acoperite pe o parte și pe alta cu solzi stelați care le dau un aspect argintiu (Elaeagnus angustifolia). – Răchită + suf. -ică. Vezi definitia »

ȘARÉTĂ s. f. cabrioletă. (< fr. charrette) Vezi definitia »

SLUJNICÚȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică. – Slujnică + suf. -uță. Vezi definitia »

BULEÁNDRĂ, bulendre, s. f. (Pop.) 1. Haină veche, ruptă, ponosită. ♦ Fig. Termen injurios dat unei femei imorale. 2. (La pl.) Lucruri de uz zilnic, vechi sau de puțină valoare. Vezi definitia »

STIMULÍNĂ s.f. (Med.) Hormon al hipofizei care stimulează activitatea glandelor endocrine. [< fr. stimuline]. Vezi definitia »