STĂPÂNÍ, stăpânesc, vb. IV. Tranz. A deține un bun în calitate de proprietar, a avea ceva în proprietate, a poseda. 2. Tranz. A cunoaște foarte bine un domeniu de activitate, o specialitate, o doctrină; a poseda cunoștințe temeinice (teoretice și practice) într-un anumit domeniu. ◊ Expr. A stăpâni o limbă (străină) = a vorbi corect și curent o limbă (străină). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se reține (de la manifestarea unui sentiment, a unei porniri etc.); a se înfrâna, a se domina; a avea stăpânire de sine. ♦ Tranz. A potoli, a tempera, a înăbuși o pornire, un sentiment etc. ♦ Tranz. A opri, a împiedica pe cineva de la ceva; a ține în frâu, a struni. 4. Intranz. A domni într-o țară, a guverna, a conduce. 5. Tranz. Fig. (Despre propriile idei, sentimente etc.) A ține pe cineva sub influența sau stăpânirea sa; a domina. – Din stăpân. Vezi definitia »

BOZIENI, com. în jud. Neamț; 2.965 loc. (1991). Importantă așezare geto-dacică (se.c 2 î.Hr.-2. d. Hr.). Vezi definitia »

IJDĂNÍ, ijdănésc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi) Vezi definitia »

pițigărní, pițigărnésc, vb. IV (reg.; despre voce, glas) a pițigăia. Vezi definitia »

RÂȘNÍ, râșnesc, vb. IV. Tranz. A măcina cafea, piper, scorțișoară etc. cu râșnița (2). ♦ Fig. A fărâma, a zdrobi. – Din râșniță (derivat regresiv). Vezi definitia »