JÁLBĂ, jalbe, s. f. (Pop.) Plângere, reclamație, făcută în scris. ◊ Expr. (Fam.) A umbla (sau a merge, a veni etc.) cu jalba în proțap = a cere insistent (și ostentativ) un drept sau o favoare. [Pl. și: jălbi – Var.: jálobă s. f.] – Din sl. žalĩba. Cf. bg. žalba. Vezi definitia »

COLEÁȘĂ, coleșe, s. f. (Reg.) Mămăligă (moale). ♦ Un fel de terci făcut din făină de grâu fiartă sau prăjită în unt sau în untură. – Din scr. kuliješ, bg. kulijaša. Vezi definitia »

MAGNETOTÉCĂ s. f. colecție de benzi magnetice; (p. ext.) mobila în care se păstrează; încăpere specială pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. (< fr. magnétothèque) Vezi definitia »

DĂLTUITÚRĂ, dăltuituri, s. f. (Rar) Scobitură, crestătură făcută cu dalta. [Pr.: -tu-i-] – Dăltui + suf. -tură. Vezi definitia »

SPELEOTÉMĂ s. f. concrețiune a peșterilor, prin precipitare fizico-chimică. (< engl. speleotheme) Vezi definitia »