Definita cuvantului potlog
potlóg (potloáge), s. n. – 1. Petic, bucată de piele sau de talpă pentru cîrpit. – 2. Bucată de piele în general. – Var. plotog, plotoagă, potloagă. Megl. pulog. Sl. podŭlogŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Miklosich, Lexicon, 599; Cihac, II, 281; Conev 85), cf. bg., sb., cr. podlog. – Der. potlogar, s. m. (Trans., cîrpaci, golan, borfaș, șarlatan; șmecher, hoț), pentru al cărui semantism cf. papugiu,încălța, potcovi; potlogări, vb. (a pungăși); potlogărie, s. f. (pungășie); potlogăresc, adj. (de potlogar); potlogărit, s. n. (hoție).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu potlog
PAPIROLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în papirologie. [< fr. papyrologue]. Vezi definitia »
BRANCIÓG, brancioguri, s. n. (Reg.) Pământ pietros. Vezi definitia »
PEDAGÓG, -Ă, pedagogi, -ge, s. m. și f. 1. Persoană cu pregătire specială, care se ocupă, teoretic și practic, cu munca didactică și educativă; educator. 2. Persoană care supraveghează și ajută pe elevi la pregătirea lecțiilor în anumite școli sau în internate. 3. (În antichitate) Sclav instruit care însoțea pe copiii stăpânului la școală și îi ajuta la învățătură. – Din fr. pédagogue, ngr. pedhagogós, lat. paedagogus, germ. Pädagog. Vezi definitia »
NEONATOLÓG s. m. medic specialist în neonatologie. (după engl. neonatologist) Vezi definitia »
EPILÓG, epiloguri, s. n. Partea finală a unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile, subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale; încheiere. ♦ Fig. Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc. – Din fr. épilogue, lat. epilogus. Vezi definitia »