ALTOÍT², -Ă, altoiți, -te, adj. Care a fost supus altoirii. – V. altoi². Vezi definitia »

HIPOBISULFÍT s. m. v. DESULFITÁ. vb. I. Tranz. A îndepărta hipobisulfitul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. desulfiter. [DEX '98] Vezi definitia »

NEPREȚUÍT, -Ă, neprețuiți, -te, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi prețuit, calculat, apreciat; incalculabil; p. ext. foarte prețios, foarte valoros; inestimabil. 2. Față de care cineva simte o afecțiune deosebită; foarte scump, foarte drag. – Ne- + prețuit. Vezi definitia »

aricít, -ă, aricíți, -te adj. (înv. și pop.) 1. chircit, ghemuit, strâns 2. zbârlit 3. bolnav de „arici” (v.) 4. ofilit, slăbit Vezi definitia »

MONOTELÍT, monoteliți, s. m. (Rar) Adept al monotelismului. – Din fr. monothélite. Vezi definitia »