Definita cuvantului elansare
ELANSÁRE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu elansare
SUPRADETERMINÁRE s. f. caracter al unui proces care este determinat de un mare număr de condiții. ◊ caracterul unei conduite determinate de mai multe motivații concurente. (după fr. surdétermination) Vezi definitia »
MAGHIARIZÁRE, maghiarizări, s. f. Faptul de a (se) maghiariza. – V. maghiariza. Vezi definitia »
HIPOSENSIBILIZÁRE s. f. v. hiposensibiliza. [MDN] Vezi definitia »
POCĂÍRE, pocăiri, s. f. Faptul de a se pocăi. – V. pocăi. Vezi definitia »
STUPOÁRE s.f. 1. Uluire; stupefacție. 2. Stare deprimantă care apare în unele psihoze, ducând la amuțire și la imobilitate completă. [< fr. stupeur, cf. lat. stupor]. Vezi definitia »