ANTIHEMORÁGIC, -Ă adj. Care oprește, combate hemoragiile. [< fr. antihémorragique]. Vezi definitia »

FÁLNIC, -Ă, falnici, -ce, adj. Care impune prin proporții, grandoare; măreț, impunător, grandios; care impune prin aspect, frumusețe, ținută; semeț, mândru. ♦ Vestit, renumit. – Fală + suf. -nic. Vezi definitia »

PNEUMATOLÍTIC, -Ă adj. Referitor la pneumatoliză. [< fr. pneumatolytique]. Vezi definitia »

DIALÉCTIC, -Ă I. adj. 1. conform cu principiile dialecticii; bazat pe dialectică. 2. care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii. II. s. f. 1. (ant.) arta de a ajunge la adevăr descoperind contraziceri în raționamentul adversarului. 2. (în evul mediu) arta deosebirii adevărului de neadevăr. 3. (în filozofia marxistă) teorie generală despre dezvoltarea naturii, a societății și gândirii, precum și metodă de cunoaștere și de transformare a lumii. 4. procesul mișcării și al dezvoltării fenomenelor. (< fr. dialectique, lat. dialecticus) Vezi definitia »

OXITÓNIC, -Ă adj. (despre limbi) care tinde să plaseze accentul la sfârșitul cuvintelor sau al grupurilor de cuvinte ce alcătuiesc o sintagmă. (după it. ossitonico) Vezi definitia »