Definita cuvantului pricaz
pricáz (pricázuri), s. n. – Necaz, nenorocire, pagubă. Sl. prikazŭ „poveste” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 208), cf. necaz. Pentru semantism, cf. fr. j’ai eu une histoire „am avut un necaz”. Cuvînt nefolosit în Munt. – Der. pricăji, vb. (a face sau a zice lucruri care aduc necaz; a se mînji, a se molipsi; a se chinui), ca necăji de la necaz (din sl. prikazati, „a demonstra”, după Cihac; din sl. prokaziti „a se strica”, după Tiktin); pricază, s. f. (înv., lepră); pricaznic, adj. (înv., nenorocit, funest).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pricaz
tarház, tarházuri, s.n. (reg.) 1. întăritură la țărmul râului. 2. plută. 3. încărcătură de lemne. Vezi definitia »
aragáz s. n., (sobe) pl. aragáze Vezi definitia »
izláz (izlázuri), s. n. – Pășune, imaș. – Megl. izlaz. Sl. (bg., sb., cr., slov.) izlazŭ „ieșire” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 153; Tiktin; DAR). Vezi definitia »
LAPIÁZ s. n. v. lapiez. Vezi definitia »
OLIGOCLÁZ s. m. feldspat plagioclaz, conținând anortit. (< fr. oligoclase) Vezi definitia »