Definita cuvantului pridvor
pridvór (pridvoáre), s. n. – 1. Cerdac, balcon. – 2. Încăpere la intrarea în biserică, atriu. – Var. pritvor, priv(d)or. Sl. pritvorŭ, de la pritvoriti „a înnădi” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291; Conev 80), cf. sb. pritvor, prevor, slov. pridvor, ceh. pritvor.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pridvor
RADIODIFUZÓR s.n. Difuzor pentru aparate de radio. [Pron. -di-o-. / et. incertă]. Vezi definitia »
PÂNGĂRITÓR, -OÁRE, pângăritori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care pângărește; profanator, defăimător, dezonorant, batjocoritor. – Pângări + suf. -tor. Vezi definitia »
INVOCATÓR, -OÁRE, invocatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o invocație, care invocă. – Invoca + suf. -tor (după fr. invocatoire, invocateur). Vezi definitia »
EASTMANCOLOR s.n. (Cinem.) Procedeu de tratare a peliculei pentru filmul color, constând în suprapunerea a trei emulsii sensibile la trei feluri de culori, pe suportul de celuloid; film realizat cu acest procedeu. [Pron. ist-men-colór. / < engl. eastmancolor, cf. „Eastman(Kodak Comp.)” – societate americană, engl. color – culoare]. Vezi definitia »
CORAPORTÓR s.m. Cel care ține un coraport. [< co- + raportor]. Vezi definitia »