Definita cuvantului pripor
pripór (pripoáre), s. n. – Povîrniș, pantă abruptă. Sl., cf. rus. pripor, rut. prypir (Tiktin), poate din sl. priporinŭ (Conev 39). – Der. priporos, adj. (povîrnit).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pripor
DRUMUȘÓR, drumușoare, s. n. Drumuleț. – Drum + suf. -ușor. Vezi definitia »
SESIZÓR, sesizoare, s. n. Organ principal al unui regulator sau al unui aparat de măsură, care sesizează o anumită mărime în forma ei inițială pentru a fi transformată apoi într-o formă convenabilă. – Sesiza + suf. -or. Vezi definitia »
RĂSPÂNDITÓR, -OÁRE, răspânditori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist. 2. S. n. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și așternerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. – Răspândi + suf. -tor. Vezi definitia »
FÓSFOR1 s. n. element chimic otrăvitor, inflamabil, care nu se găsește liber în natură. (< fr. phosphore) Vezi definitia »
NEÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, neîndestulători, -oare, adj. Care nu este în cantitate suficientă, care nu îndestulează. – Ne- + îndestulător. Vezi definitia »