SCHINÚȚĂ, schinuțe, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre sau albe care crește în regiunile montane; bănică (Phyteumia orbiculae). – Schin (=spin) + suf. -uță. Vezi definitia »

REZONÁNȚĂ s.f. 1. Fenomen care se produce când un corp de dimensiuni mari poate fi făcut să vibreze sub acțiunea unei forțe aplicate la intervale regulate. ♦ Proprietate a unor corpuri, a unor încăperi etc. de a întări și prelungi sunetele. ◊ Cutie de rezonanță = cutie care produce rezonanța unui instrument cu coarde. 2. Creștere puternică a secțiunii eficace a unei reacții nucleare pentru anumite valori ale energiei particulei-proiectil. 3. Teoria rezonanței = concepție reprezentând o dezvoltare a teoriei mezomeriei, care stabilește, cu ajutorul unor metode ale mecanicii cuantice, structura particulelor chimice. 4. Ecou, răspuns, rezultat. [Cf. lat. resonantia, fr. résonance, it. risonanza]. Vezi definitia »

YÁLĂ, yále, s. f. Broască (III) de siguranță. – Denumire comercială. Vezi definitia »

pâcă, pâce, s.f. (reg.) 1. femeie mică. 2. termen dezmierdător la adresa fetelor și a copiilor. Vezi definitia »

HIDROIZOPIÉZĂ s. f. (fr. hydroisopièse) (GEOL.) Curbă reprezentând totalitatea punctelor cu același nivel hidrostatic ale unui strat acvifer cu nivel ascendent. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 – DEI) Vezi definitia »