Definita cuvantului prisnel
prisnél (prisnéle), s. n. – 1. Vîrful fusului. – 2. Partea interioară a fusului morii, care transmite pietrei de moară mișcarea roții hidraulice. – 3. Sfîrlează, titirez. – 4. Coada-șoricelului (Myriophyllum). – 5. Persoană isteață, ageră. – Var. prîsnel, pristen, pristelnic. – Megl. prăslen. Sl., cf. slov. preslen, sb. pṝsljen, ceh. prslen din sl. pręsti „a toarce” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 293; Conev 60) cf. mag. pereszlén. Legătura cu bg. părsten „inel” (Tiktin) nu este evidentă. Probabil este același cuvînt cu prîslea (var. prîsnea, pîrslea), s. m. (cel mai mic dintre fii sau dintre frați), care trebuie să exprime ideea de „copil isteț” și pe care Cihac, II, 317, îl lega de a prăsi „a reproduce” și Scriban de sl. pristŭ „deget”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prisnel
VIOLONCÉL, violoncele, s. n. Instrument muzical cu coarde asemănător cu vioara3, însă mult mai mare decât aceasta și având un timbru mai grav; cello. [Pl. și: violonceluri] – Din fr. violoncelle, it. violoncello. Vezi definitia »
arășel! interj. (țig.) taci! Vezi definitia »
HEPATOCÉL s. n. hernie a ficatului. (< fr. hépatocèle) Vezi definitia »
ARGINȚÉL, arginței, s. m. v. DE4 (XII. 1.). (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. – [DEX '98] Vezi definitia »
BOBOCÉL, bobocei, s. m. Diminutiv al lui boboc. ♦ (Fam.) Termen de dezmierdare pentru o ființă iubită. Vezi definitia »