proáspăt (proáspătă), adj. – 1. Recent, nou, de curînd. – 2. Natural, nepreparat. – Mr., megl. proaspit, istr. proaspăt. Gr. πρόσφατος (Cihac, II, 690; Murnu, 47; Cipariu, Gram., 84; Pascu, I, 194; Sandfeld 30). – Der. prospătură, s. f. (aliment proaspăt; persoană recent înnobilată); împrospăta, vb. (a face să fie proaspăt); prospețime, s. f. (noutate, frăgezime).

Sursa: DER