Definita cuvantului prochimen
prochímen (prochímene), s. n. – Chestiune, problemă. Ngr. προϰείμενον „plan” (Cihac, II, 690; Gáldi 236). Sec. XIX, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prochimen
OBSCÉN, -Ă adj. (despre gesturi, cuvinte, atitudini) nerușinat, trivial, indecent; pornografic. (< fr. obscene, lat. obscenus) Vezi definitia »
BORDEN [bɔ:dn], Sir Robert (Laird) (1854-1937), om politic canadian. Lider al Partidului Conservator (1901-1920); prim-min. (1911-1920). A promovat o politică de desprindere față de Marea Britanie și de obținere a unui statut independent în Liga Națiunilor. Vezi definitia »
OLIGOFRÉN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de oligofrenie. [< fr. oligophrène]. Vezi definitia »
ZIMOGÉN, zimogene, s. n. (Biol.) Formă inactivă a unei enzime. – Din fr. zymogène. Vezi definitia »
CÚLMEN s. n. porțiune superioară a monticulului vermisului cerebelului. (< lat. culmen) Vezi definitia »