INIȚIATÍVĂ, inițiative, s. f. Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe o acțiune, antrenând după sine și pe alții; însușirea celui care îndrăznește sau este dispus să întreprindă cel dintâi ceva, din îndemn propriu. ◊ Expr. Din proprie inițiativă = fără a fi îndemnat sau silit de altul. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiative. Vezi definitia »

TERÍNĂ s. f. supieră de pământ ars. ◊ vas de pământ pentru încolțirea semințelor în floricultură. ◊ vas de pământ sau smălțuit în care se fierb, se coc sau se păstrează alimente. (< fr. terrine) Vezi definitia »

MOTONÁVĂ s.f. Navă pusă în mișcare de un motor cu ardere internă. [< it. motonave]. Vezi definitia »

VERMÍNĂ s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, păduchi etc.) ♦ Fig. Indivizi de la periferia societății. – Din fr. vermine. Vezi definitia »

TERPENTÍNĂ s.f. v. terebentină. Vezi definitia »