ștucuréle s.n. pl. (înv. și reg.) bucățele, fragmentuțe, porțioare. Vezi definitia »

UKULÉLE [IUKEILEILI] s. n. mică chitară cu patru coarde, originară din insulele Hawaii, folosită în formațiile de jaz. (< engl. ukulele) Vezi definitia »

KANTÉLE s.n. a. Instrument popular karelian (din zona Kareliei – republică autonomă din NV Rusiei, din partea europeană; în trecut (1940-1956) cunoscută drept Republica Karelo-Finlandeză) cu coarde, întinse deasupra unei mici cutii de rezonanță, care se ating cu degetele. b. Țiteră tradițională finlandeză, având la origine cinci coarde, iar în prezent putând ajunge până la treizeci. (cf. germ. Kantele < cuv. fin.) [def. b. MW] Vezi definitia »

abulé! interj. (țig.) dă-mi! Vezi definitia »

COLE- elem. col³(e)-. Vezi definitia »