Definita cuvantului puradel
puradél (puradéi), s. m. – Copil de țigan. – Var. puradeu, purdeu. Țig., dar etimonul exact nu este sigur. S-a propus țig. purde „nu” (Bogrea, Dacor., IV, 813; Juilland 172), care pare îndoielnic. Coincidența cu mag. purdé (Cihac, II, 522) se explică prin sursa țig. comună. După Gáldi, Dict., 153, din mag. purgye.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu puradel
OBRĂJÉL, obrăjei, s. m. Obrăjor. – Obraz + suf. -el. Vezi definitia »
funigél (funigéi), s. m. – 1. Fir de pînză de păianjen care plutește liber în aer. – 2. Piesă de la războiul de țesut pe care se întind firele. Lat. *fŭnicĕllus, dim. de la fŭnis „funie”. Semantismul primei accepții se explică, întrucît este vorba de fire (cf. numele său francez, fil de la Vierge sau filandre). După ipoteza lui Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 67; Pușcariu 674; DAR; și Rosetti, Rhotacisme, 20, din lat. *fŭlĭgĕlla, dim. de la fŭlῑgo „funingine”, care nu pare posibil sub aspect semantic. Cel de al doilea sens, rar, apare numai în dicționarul lui Scriban. Pentru trecerea c › g, cf. formica › rom. dial., mr., megl. furnigă. Vezi definitia »
armăsărél, armăsăréi, s.m. (înv. și reg.) cuiul cel lung ce prinde cătușa carului de proțap, pentru a ține ridicat jugul Vezi definitia »
RASTÉL, rastele, s. n. 1. Suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. 2. Subansamblu al unor mașini de filat și al mașinilor de răsucit firele textile având rolul de a susține materialul cu care sunt alimentate aceste mașini1. [Pl. și: rasteluri] – Din it. rastello, germ. Rastel. Vezi definitia »
BONDOCÉL, -EÁ, bondocei, -ele, adj. Diminutiv al lui bondoc. – Bondoc + suf. -el. Vezi definitia »