Definita cuvantului rachiu
rachíu (rachíuri), s. n. – Vinars. – Var. Trans. rachie. Mr. arăchie, megl. răchiie. Tc. raki ‹ arab. araq (Roesler 601; Cihac, II, 302; Șeineanu, II, 298), cf. bg., sb. rakija, ngr. ραϰί, rus. raki, și direct din arab., fr. arak, it. arac(ca), sp. arac, engl. arrack. – Der. rachier, s. m. (producător de țuică, distilator); rachiereasă (var. rachieriță), s. f. (nevastă de rachier); rachigiu, s. m. (înv., producător de țuică), din tc. rakici; rachierie, s. f. (distilerie); rachiiță, s. f. (înv., bodegă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rachiu
păsăngíu, păsăngíi, s.m. (înv. și reg.) ceaprazar. Vezi definitia »
PRECIPÍȚIU, precipiții, s. n. (Înv.) Abis, prăpastie. ♦ Cădere de la înălțime. ♦ Fig. Dezastru, ruină. – Din lat. praecipitium. Vezi definitia »
PEDIGRÍU s.n. Genealogia unui animal domestic de rasă; lista ascendenților unui asemenea animal. [Scris și pedigree, var. pedigri s.n. / < engl. pedigree]. Vezi definitia »
calangíu, calangíi, s.m. (înv.) spoitor, costorar. Vezi definitia »
POTPURÍU s. n. 1. aranjament muzical din fragmente extrase din opere, operete sau din melodii cunoscute, fără o strânsă legătură între ele. 2. (fig.) amestec de lucruri diverse; amalgam. (< fr. pot-pourri) Vezi definitia »