Definita cuvantului răcoare
răcoáre (răcóri), s. f. – 1. Temperatură ușor scăzută. – 2. Închisoare. – 3. Frison. – Mr. arcoare. De la rece cu suf. -oare, ca dulcoare de la dulce, cf. unsoare, putoare etc. (Pușcariu 1454; REW 7109). Der. din lat. rĕcens, direct (Cipariu, Gram., 30), sau prin intermediul unui *rĕcor (Pascu, I, 37; Pascu, Beiträge, 12), este improbabilă, ca și cea din lat. rĭgōrem, cf. sard. arragore „îngheț” (Schuchardt, RF, I, 20; Wagner 88). Der. răcori, vb. (a fi mai rece; a se calma); răcorea, s. f. (volbură, Convolvulus tricolor); răcoreală, s. f. (temperatură mai rece, boare); răcoritor, adj. (care răcorește); răcoros, adj. (răcoritor, înviorător).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răcoare
PROROGÁRE s. f. 1. acțiunea de a proroga; prorogație. 2. extindere a competenței unui organ de jurisdicție în temeiul unei dispoziții normative. (< proroga) Vezi definitia »
CORHĂNÍRE, corhăniri, s. f. v. CORHĂNI. – [DOOM 2] Vezi definitia »
RUJÁRE, rujări, s. f. Operație de nivelare a grânelor încărcate în vrac, în vederea umplerii golurilor astfel încât capacitatea magaziei să fie folosită la maximum și încărcătura să nu se poată deplasa în cursul navigației. – Et. nec. Vezi definitia »
GERÁRE, gerări, s. f. Acțiunea de a gera și rezultatul ei. – V. gera. Vezi definitia »
AUTOAPĂRÁRE s.f. Apărare făcută cu mijloace proprii. [Pron. a-u-to-a-. / < auto1- + apărare, după fr. autodéfense]. Vezi definitia »