Definita cuvantului ragilă
rágilă (rágile), s. f. – 1. Darac, pieptene pentru dărăcit cînepa. – 2. Zgardă cu țepi de fier care se pune la gîtul cîinilor. – Var. raghilă, ravilă, cu der. Germ. dialectal raffel, germ. Riffel, prin intermediul sl., cf. ceh. rafala, pol. rafla (Cihac, II, 310; Tiktin). – Der. răgila, vb. (a dărăci cînepa sau inul); rahilă, s. f. (Munt., răzătoare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ragilă
LĂBÚȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. – Labă + suf. -uță. Vezi definitia »
șiréglă, șirégle, s.f. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau carului; codârlă. 2. loitră. 3. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. 4. (în forma: șiriglă) deschizătură în peretele grajdului, prin care se dă nutreț vitelor. 5. împletitură de nuiele, în formă de ladă, fixată pe sanie, în care se transportă nutrețul. 6. targă folosită la transportarea pământului, a minereului aurifer etc. 7. năsălie. 8. roabă de transport. 9. capră de lemn pentru transportarea plugului. Vezi definitia »
ciocolátă (-ắți), s. f. – Preparat din amestec de cacao și zahăr. – Var. șocolată. – Mr. ciuculată. It. cioccolata. – Der. ciocolatiu, adj. Vezi definitia »
HAMÁDĂ s.f. Podiș pietros, din deșertul Saharei. [< fr., ar. hamada]. Vezi definitia »
MAGNETODINÁMICĂ s.f. Capitol al electromagnetismului care studiază mișcarea fluidelor ce devin conducătoare în prezența unui câmp magnetic; magnetohidrodinamică. [Gen. -cii. / cf. fr. magnétodynamique]. Vezi definitia »