SCOBITOÁRE, scobitori, s. f. Bețișor foarte subțire și ascuțit la unul dintre capete, care servește la scoaterea rămășițelor de alimente dintre dinți sau din dinți. – Scobi + suf. -toare. Vezi definitia »

MENȚIONÁRE, menționări, s. f. Faptul de a menționa; mențiune. [Pr.: -ți-o-] – V. menționa. Vezi definitia »

INVENTÁRE s.f. Acțiunea de a inventa. [< inventa]. Vezi definitia »

prostíre (prostíri), s. f. – (Mold.) Cearșaf. Rut. prostyra, sb. prostirač, din sl. prostirati „a întinde” (Cihac, II, 206). La aceeași familie pare să aparțină prostovol, s. n. (Olt., unealtă de pescar), a cărui der. nu este clară, cf. sb. prostrica (Candrea), sb. pristor „plasă”. (Tiktin, urmat de Scriban, îl pune în legătură cu sb. strovaliti „a doborî”). Cf. rostogol. Vezi definitia »

DEGREVÁRE s.f. Acțiunea de a degreva și rezultatul ei. [< degreva]. Vezi definitia »