Definita cuvantului răsboi
răsbói (-oáie), s. f. – 1. (Înv.) Luptă, bătălie, încăierare. – 2. Conflict armat. – Var. război. Mr. arăsboi, megl. răsboi. Sl. razboi „homicid”, cf. sl. bojŭ „moarte, luptă” (Miklosich, Slaw. Elem., 42), cf. bg., slov. razboj. – Der. răsboi, vb. refl. (a face război, a lupta); răsboinic, s. m. (luptător), din sl. razbojnikŭ; răsboinicie, s. f. (combativitate, agresivitate); răsboinicesc (var. răsboiesc), adj. (de război), înv.; răsboitor, adj. (beligerant); resbel, s. n. (război), cuvînt format arficial pe la 1860-70, prin contaminarea lui răsboi, cu lat. bellum (Phlippide, Principii, 107).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răsboi
CAPRIFÓI, caprifoi, s. m. Arbust cu flori albe, gălbui sau roșietice, parfumate, cultivat ca plantă ornamentală (Lonicera caprifolium). – Din lat. caprifolium. Vezi definitia »
morói, morói, s.m. (pop.) 1. strigoi, vârcolac, pricolici. 2. nume de pește de baltă. Vezi definitia »
RĂȚOÍ2, rățoiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se răsti la cineva, a amenința pe cineva. – Din rățoi1. Vezi definitia »
cataroi1, cataroaie s. n. bolovan. Vezi definitia »
CĂSÓI s. n. v. căsoaie. Vezi definitia »