îngropătúră s.f. (pop. și înv.) înmormântare, îngropare. Vezi definitia »

ARITENOIDÍTĂ s. f. infamație a cartilajului aritenoid. (< fr. aryténoïdite) Vezi definitia »

METÓDICĂ, metodici, s. f. Parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele și formele de predare adaptate specificului fiecărui obiect de învățământ. ♦ Care normează aceste metode și forme. – Din germ. Methodik, rus. metodika. Vezi definitia »

GRAVÍDĂ, gravide, adj.f., s. f. (Femeie) care poartă un făt în cavitatea uterină; (femeie) însărcinată, (femeie) borțoasă. – Din lat. gravida, fr. gravide. Vezi definitia »

BRÍDĂ s. f. 1. gaică de stofă, de ață etc. prin care se trece cordonul. 2. piesă metalică care leagă arcurile de osii. 3. legătură din (sârmă de) oțel pentru solidarizarea unor piese asamblate. ◊ coroană metalică la îmbinarea tuburilor. 4. mănunchi de fibre conjunctive, format în organism ca urmare a unui proces inflamator; aderență. (< fr. bride) Vezi definitia »