Definita cuvantului rășchia
rășchiá (rășchiéz, rășchiát), vb. – A depăna. – Var. rîșchia, pers. I rășchii. Bg. rasšivam „a descoase, a depăna”, de unde și megl. rășies „a depăna”; forma rom. este rezultatul unei disimilări din *răsșia, ca în cazul lui rășchira. Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. *rasclāre (Pușcariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. *resticŭlāre, din resticŭla „funie” (Densusianu, GS, II, 320). – Der. rășchitor (var. rășchitoare, rîșchitor), s. n. (unealtă de depănat), pe care Pascu, I, 67, o derivă din lat. *re-ex-clāvātōrium.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rășchia
DEZASOCIÁ vb. I. 1. tr., refl. A rupe, a desființa o asociație. 2. refl. (Despre asociații) A se desface. [Cf. fr. désassocier]. Vezi definitia »
ÎNFELIÁ, înfeliez, vb. I. Tranz. (Rar) A tăia în felii. – Din în- + felii (pl. lui felie). Vezi definitia »
LITOGRAFIÁ vb. I. tr. A multiplica prin litografie. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. lithographier]. Vezi definitia »
MEDALIÁ vb. I. tr. A acorda o medalie. V. decora. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. médailler]. Vezi definitia »
COMUNIÁ vb. tr., intr. a (se) împărtăși. ◊ (fig.) a fi în comuniune de idei sau de sentimente. (<fr. communier) Vezi definitia »