Definita cuvantului neprihănire
NEPRIHĂNÍRE s. f. Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur; curățenie, puritate; spec. castitate. – Ne- + prihănire (înv. „păcat, vină” < prihană).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu neprihănire
zăngăníre s. f., g.-d. art. zăngănírii; pl. zăngăníri Vezi definitia »
ANTISTATIZÁRE s. f. tratare a unui material din fibre sintetice cu o substanță antistatică. (< antistat/ic/ + -iza) Vezi definitia »
FRUCTE DE MARE s.n. pl. În gastronomie, ansamblu de animale marine mici – scoici, stridii, crevete, langustine, crabi – servite pe gheață, sub formă de cocteil sau folosite ca ingrediente în preparate specifice. Vezi definitia »
DESCÍNDERE s.f. Acțiunea de a descinde și rezultatul ei. ♦ Deplasare la fața locului a organelor forței publice, pentru o investigație. [< descinde]. Vezi definitia »
TREFILÁRE s.f. Acțiunea de a trefila; trefilat; etirare. [< trefila]. Vezi definitia »