Definita cuvantului superfetațiune
SUPERFETAȚIÚNE, superfetațiuni, s. f. (Înv.) Lucru care se adaugă în mod inutil altui lucru. [Pr.: -ți-u-] – Fr. superfétation.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu superfetațiune
DISPARIȚIÚNE s.f. v. dispariție. Vezi definitia »
VEXAȚIÚNE s.f. (Liv.) Vorbă, faptă care vexează. [Pron. -ți-u-, var. vexație s.f. / cf. fr. vexation, lat. vexatio]. Vezi definitia »
FERMENTAȚIÚNE s.f. v. fermentație. Vezi definitia »
NARAȚIÚNE s.f. Povestire, istorisire. ♦ Parte a unui discurs în care oratorul expune faptele. [Pron. -ți-u-, var. narație s.f. / cf. lat. narratio, fr. narration]. Vezi definitia »
mortăciúne (mortăciúni), s. f. – Cadavru, leș. – Var. înv. mortăciună. Mr. murtuțină, megl. murtăciuni. Lat. mortĭcῑna (Pușcariu 1111; Candrea-Dens., 1177; REW 5694), cf. calabr. mortecinu, sp. mortecina, port. mortezinho. Cf. mort, moarte. Vezi definitia »