OPOSÚN adv. (Grecism înv.) Oricât, totuși. – Ngr. oposon. Vezi definitia »

ALAÚN s. n. 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent și al unui metal monovalent. 2. P. restr. Sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. – Din germ. Alaun. Vezi definitia »

TABÚN s. n. substanță toxică de luptă, cu acțiune neuroparalitică. (< germ. Tabun) Vezi definitia »

un fel de spripipif Vezi definitia »

un om care traieste singur in pustiuri. Vezi definitia »