gazíu adj. m. (înv.) victorios în războaie (la turci). Vezi definitia »

zircóniu (metal) [niu pron. nĩu] s. n. art. zircóniul; simb. Zr Vezi definitia »

scórdiu s.m. sg. (înv.) iarbă-usturoasă. Vezi definitia »

SOLÁRIU s. n. 1. terasă, acoperiș plat în partea de sus a unei case romane. 2. teren, terasă special amenajată pentru băi de soare. 3. loc de expunere la insolație a unor plante din grădinile botanice. (< fr., lat. solarium) Vezi definitia »

FRÁNCIU s. n. element chimic radioactiv din grupa metalelor alcaline. (< fr. francium) Vezi definitia »