ȘAH s.n. 1. Joc de origine orientală care se joacă pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele albe și negre cu ajutorul a 32 de piese de valoare diferită. 2. Mișcare în cursul acestui joc prin care se pune în pericol regele sau regina adversarului. ♦ A ține (pe cineva) în șah = a limita jocul adversarului la apărarea regelui: (fig.) a ține pe cineva sub presiune. 3. Totalitatea pieselor cu care se joacă șah (1). [Pl. -huri. / < germ. Schach]. Vezi definitia »

MAHARADJÁH s. m. v. maharajah. Vezi definitia »

MINIȘÁH s. n. joc de șah redus la 34 de pătrățele la care se folosesc cu câte patru figuri mai puțin decât la șahul clasic. (< mini¹- + șah) Vezi definitia »

SILEÁH s. n. v. sileaf. Vezi definitia »

SURÁH s. n. țesătură ușoară de mătase, din India. (< fr. surah) Vezi definitia »