TRILÍT s. m. monument megalitic din trei pietre, dintre care două verticale și una transversală; triliton. (< engl. trilithe) Vezi definitia »

OTRĂVÍT²-Ă, otrăviți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Căruia i s-a dat sau care a luat otravă (1); care s-a intoxicat sau care s-a omorât cu otravă. 2. Care conține otravă (1); în care s-a pus otravă; otrăvitor, veninos. 3. Fig. Supărat, amărât, înveninat. – V. otrăvi. Vezi definitia »

SLEÍT¹ s. n. Scoatere a apei dintr-o fântână (pentru a o curăța). – V. slei. Vezi definitia »

TRONCĂNÍT, -Ă, troncăniți, -te, adj. v. TRONCĂNI. – [DEX '98] Vezi definitia »

MELANTERÍT s. n. sulfat natural hidratat de fier, verde-deschis; calaican. (< fr. mélantérite) Vezi definitia »