PRIZĂRÍ, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti. Vezi definitia »

meșteri, meșteresc I v. t. (intl.) a face rău (cuiva) II v. r. (deț.) a se automutila pentru a obține transferarea la infirmerie. Vezi definitia »

POTPURÍ s.n. v. potpuriu. Vezi definitia »

resturi / ramasite / vestigii de cultura materiala a omului preistoric Vezi definitia »

ghínțuri s.n. pl. (reg.) piftii, răcituri. Vezi definitia »