tractiruí, tractiruiésc, vb. IV (înv.) a discuta, a analiza. Vezi definitia »

turuí¹, turuiésc, vb. IV (reg.) 1. a se obosi tare. 2. a deszăpezi. 3. a fertiliza un teren tânăr ținând oile să pască pe el. Vezi definitia »

rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi. Vezi definitia »

țepuí, țepuiésc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola. Vezi definitia »

spebeluí, spebeluiésc, vb. IV (înv.; despre vești, porunci, scrisori, documente etc.) 1. a expedia prin intermediul unui curier. 2. (despre persoane) a trimite spre a îndeplini anumite misiuni sau spre a trimite vești, porunci, salutări etc. Vezi definitia »