FRIGÁRE, frigări, s. f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului²; țiglă. ◊ Loc. adj. și adv. La frigare = fript în frigare deasupra jeraticului. 2. (Bot.; la pl.) Plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu tulpina ramificată de la bază și acoperită cu peri lungi și aspri, cu flori mari violete-purpurii, folosită în medicina populară (Gerranium palustre). – Frige + suf. -are. Vezi definitia »

GĂLBINÁRE, gălbinări, s. f. 1. (Med.; pop.) Icter. 2. (Rar) Culoare galbenă a feței; paliditate. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată spre vârf, cu frunze ușor dințate și cu flori purpurii (Serratula tinctoria). [Var.: gălbenáre s. f.] – Din galbin. Vezi definitia »

GRANDOARE s. f. Însușirea de a fi grandios; mĂ?reție; strĂ?lucire, splendoare. -Din fr. Grandeur Vezi definitia »

PĂINJENÍRE s. f. v. păienjenire. Vezi definitia »

ÎNSĂRCINÁRE, însărcinări, s. f. Acțiunea de a (se) însărcina și rezultatul ei; misiune, îndatorire. – V. însărcina. Vezi definitia »