spițelnicúș, spițelnicúșe, s.n. (reg.) spitelnic (burghiu, sfredel) mic. Vezi definitia »

făráș (făráșe), s. n. – Obiect casnic în care se strînge cu mătura gunoiul. – Mr. fărașe, megl. frașă. Tc. faraș (Șeineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. φαρασι, bg. faraš. Vezi definitia »

răzmíș adv. (pop.) hotărât, cu tărie. Vezi definitia »

neațalúș interj. (reg.) prescurtare a lui „Bună dimineața la Moș-Ajun”. Vezi definitia »

COBORẤȘ, coborâșuri, s. n. Coborâre; (concr.) drum sau loc care coboară (în pantă); povârniș. [Var.: pogorấș s. n.] – Coborî + suf. -âș. Vezi definitia »