MINTÁL, -Ă, mintali, -e, adj. 1. Care aparține minții, privitor la minte. ◊ Alienație mintală = nebunie. Debil mintal = persoană care prezintă întârzieri sau opriri în dezvoltarea facultăților psihice. 2. Care se face în minte. [Var.: mentál, -ă adj.] – Din fr. mental, lat. mentalis (după minte). Vezi definitia »

SUPRAPONDERÁL, -Ă adj. (med.) peste greutatea normală. (< supra¹- + ponderal) Vezi definitia »

COLATERÁL, -Ă I. adj. situat alături, lăturalnic, subordonat; secundar. ♦ (jur.) linie ~ă = legătură de rudenie care unește între ei pe frați și surori și pe descendenții acestora. II. s. n. navă laterală a unei biserici. (< fr. collatéral, lat. collateralis) Vezi definitia »

ECHILATERÁL, -Ă adj. (Despre triunghiuri) Cu toate laturile egale. [Cf. fr. équilatéral, lat. aequus – egal, latus – latură]. Vezi definitia »

OPȚIONÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la o opțiune; prin opțiune; de voie, la alegere. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. optional]. Vezi definitia »