Definita cuvantului tiutiun
TIUTIÚN s. n. v. TUTÚN, (2) tutunuri, s. n. 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și moi, de un verde-închis, cu flori trandafirii reunite în buchete (Nicotiana tabacum). ◊ Compus: tutun-turcesc = varietate de tutun cu tulpina ramificată și cu flori galbene-verzui (Nicotiana rustica). 2. Frunzele de tutun (1), care, supuse unui tratament special, se fumează, se prizează sau se mestecă. 3. (Înv.) Pachet de tutun (2). [Var.: tiutiun s. n.] – [DLRM]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu tiutiun
AUTUN [otõ], oraș în E Franței (Burgundia); 20,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de mașini, piel și textilă. Piață pentru animale. Monumente galo-romane și medievale (catedrala Saint-Lazare, în stil romanic burgund, celebră prin portalul cu scena „Judecății de apoi”, sec. 11). Vezi definitia »
ALUN (‹ alună) s. m. Arbust din familia betulaceelor, înalt de 2-5 m, cu frunze rotunde cordate, flori dispuse monoic, cele mascule așezate în amenți, și cu fructe comestibile (Corylus avellana). ♦ A. turcesc = arbore din familia betulaceelor, înalt de 8-20 m, cu frunze rotunjite, lat-ovale, răspîndit în pădurile de fag, pe soluri calcaroase (Corylus colurna). Este ocrotit prin lege. Vezi definitia »
santún, santúni, s.m. (înv.) nebun venerat de arabi, deoarece ar fi comunicat nemijlocit cu Mahomed. Vezi definitia »
PERCIÚN s. m. v. perciune. Vezi definitia »
DEJÚN, dejunuri, s. n. Masa de amiază; (și în sintagma micul dejun) mâncare de dimineață. – Cf. fr. déjeuner. Vezi definitia »