HÁȘCĂ, hăști, s. f. (Reg.) Copac uscat, cu trunchiul găunos; trunchi găunos de copac. – Cf. ucr. chaqssca „tufiș”. Vezi definitia »

ACETILCOLÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță organică secretată de terminațiile fibrelor nervoase. [< fr. acétylcholine]. Vezi definitia »

FRÂNĂ s.f. Aparat adaptat la un vehicul pentru a-i micșora viteza sau a-l opri din mers. ♦ (Fig.) Ceea ce oprește, încetinește, îngreuiază o acțiune, un proces etc. [După fr. frein]. Vezi definitia »

UMBRIȘOÁRĂ, umbrișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui umbră; umbriță. Umbră + suf. -ișoară. Vezi definitia »

TURTURELÚȚĂ, turtureluțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui turturea. Vezi definitia »