Definita cuvantului rîie
rîie s. f. – Scabie. – Mr. răńe, (a) rîne, megl. rănă. Lat. aranea (Diez, I, 356; Meyer-Lübke, ZRPh., VIII, 215; Densusianu, Hlr., 186; Pușcariu 1460; REW 593), lat. *aronea › it. rogna, prov., port. ronha, fr. rogne, sp. roña (gal. raña). – Der. rîia, vb. (a căpăta rîie); rîios (mr. arînos, arănos), adj. (cu rîie; încrezut și calic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rîie
PROFILAXÍE s. f. ansamblu de măsuri medico-sanitare destinate a preveni apariția și propagarea bolilor contagioase. ◊ ramură a medicinei care se ocupă cu aceste măsuri. (< fr. prophylaxie) Vezi definitia »
PROPAGIE, s. (Reg.) Cimitir. Vezi definitia »
PEPSINURÍE s.f. Prezența pepsinei în urină. [< fr. pepsinurie]. Vezi definitia »
OMENTECTOMÍE s. f. rezecție a epiplonului. (< fr. omentectomie) Vezi definitia »
ipopsíe (ipopsíi), s. f. – Bănuială, îndoială. – Mr. ipupsie. Gr. ὑποψία (DAR). Sec. XVIII, înv. – Der. ipopt, adj. (suspect), din gr. ὔποπτος. Vezi definitia »