DALMÁTICĂ s.f. 1. Mantie albă, cu margini de purpură, purtată de împărații romani. 2. Mantie specială a regilor Franței. 3. Veșmânt liturgic catolic, cu mâneci scurte, purtat de diaconi. [Gen. -cii. / < lat. dalmatica (vestis), cf. fr. dalmatique]. Vezi definitia »

PÍNȚĂ, pințe, s. f. (Zool.; reg.) Popândău. – Et. nec. Vezi definitia »

CÚPĂ² s. f. 1. (croitorie) tăietură, croială. 2. (la jocul de cărți) tăierea, separarea cărților în două părți. (< fr. coupe) Vezi definitia »

ruladă, rulade s. f. (intl.) bătaie zdravănă. Vezi definitia »

SUPRAFÁȚĂ, suprafețe, s. f. 1. Partea exterioară sau de deasupra a unui corp; față. ♦ Fig. Exterior, aparență. ◊ Loc. adj. De suprafață = care nu are profunzime; superficial. * Loc. adv. La suprafață = fără a pătrunde în esența lucrurilor, în mod superficial. 2. Întindere delimitată considerată sub raportul lungimii și lățimii. ♦ (Geom.) Arie limitată de o linie închisă (frântă sau curbă) măsurată în unități la pătrat. – Supra- + față (după fr. surface). Vezi definitia »