Definita cuvantului rînced
rînced (-dă), adj. – Stricat, alterat. Lat. rancĭdus (Pușcariu 1464; REW 7040), cf. sicil. ráncitu, calabr. gráncitu, logud. rankidu, fr., cat. rance sp., port. rancio. Cuvînt puțin folosit în Mold., Bucov., Basar. (ALR, II, 19). – Der. rîncezi, vb. (a deveni flămînd); rîncezeală, s. f. (gust rînced; Trans., slănină).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rînced
ied, iezi s. m. (intl.) hoț tânăr / fără experiență. Vezi definitia »
ȘVED, -Ă, șvezi, -de, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Suedez (1). 2. Adj. Suedez (2). – Din pol. szwed. Cf. germ. Schwede. Vezi definitia »
TREPIÉD, trepiede, s. n. Scaun, suport sau stativ cu trei picioare. [Pr.: -pi-ed. – Pl. și: trepieduri] – Din fr. trépied. Vezi definitia »
gálfed (-dă), adj. – Palid, veșted. – Var. gălfăd, gîlfed. Origine necunoscută. Cuvînt folosit în Banat și Trans. de Vest. Ar putea fi pus în legătură cu lat. galbinus (prin intermediul unei schimbări de suf. *galbidus?, cf. Pușcariu, Dacor., IV, 684); este însă posibil ca această legătură să fie tîrzie și pur analogică, așa cum este cazul lui gălbează. – Der. gîlfezit, adj. (palid, slab). Vezi definitia »
dfswesdifjasoifdjuwsoedifyhsdfhyusdfytusdjhafaysed89fiuhi8e7qwyfrwurfwe87f38978934782378273473 Vezi definitia »