FLĂCĂIÁȘ, flăcăiași, s. m. Diminutiv al lui flăcău; flăcăuș. [Pr.: -că-iaș. – Var.: flăcăuás s. m.] – Flăcău + suf. -aș. Vezi definitia »

cepáș s.n. 1. (reg.) urmă de roată, făgaș, șleau. 2. (reg.) bucată dintr-o vână de aur. Vezi definitia »

ADĂMUȘ, com. în jud. Mureș, pe Tîrnava Mică; 5.963 loc. (1991). Vezi definitia »

HAȘÍȘ s. n. Substanță narcotică extrasă din vârfurile înflorite ale unei specii de cânepă exotică (Cannabis indica), folosită ca excitant psihic, care, consumată sistematic, dă toxicomanii grave. – Din fr. haschisch. Vezi definitia »

PINTENÁȘ, pintenași, s. m. 1. Diminutiv al lui pinten. 2. (Bot.) Nemțișor de câmp. – Pinten + suf. -aș. Vezi definitia »