BAUXÍTĂ, bauxite, s. f. Oxid de aluminiu care se găsește în natură ca minereu de diferite culori. [Pr.: ba-u-] – Din fr. bauxite. Vezi definitia »

TÂRNOSEÁLĂ, târnoseli, s. f. 1. Târnosire. 2. Tămâie sau altă substanță aromată folosită în ritualul bisericesc. – Târnosi + suf. -eală. Vezi definitia »

TÓLBĂ, tolbe, s. f. 1. Un fel de geantă atârnată la șold, în care se păstrează merindele, vânatul etc. 2. Toc în care se păstrau săgețile. [Var.: (pop.) tórbă s. f.] – Din bg., scr. torba. Vezi definitia »

JUDECĂTOREÁSĂ, judecătorese, s. f. (Rar) Soția judecătorului. – Judecător + suf. -easă. Vezi definitia »

cúrvă (cúrve), s. f. – 1. Prostituată, tîrfă. – 2. Pasăre acvatică (Larus leucocephalus). – Mr. curvă. Sl. kurŭva (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 324; Cihac, II, 88; Berneker 651); cf. ngr. ϰούρβα, bg., sb., rus., alb., mag. kurva. – Der. curvar, adj. (libertin, afemeiat, desfrînat); curvoi (var. curvaș, curvăroș, curvăreț, curvarnic), adj. (libertin), formă înv.; curviștină (var. curvulice, curvuleasă), s. f. (prostituată); curvesc, adj. (de curvă); curvește, adv. (ca prostituatele); curvișag (var. curvușag), s. n.; curvime, s. f. (curvie); curvări, vb. (a duce o viață destrăbălată); curvăresc, adj. (de curvă); curvărit (var. curvărie), s. f. (curvie); curvărăsie, s. f. (curvie), rezultat din încrucișarea cu carvarasa; curvărăsi, vb. (a duce o viață destrăbălată); curvi, vb. (a duce o viață destrăbălată; în vechiul drept canonic, a fornica); curvie, s. f. (viață destrăbălată; prostituție; împreunare trupească; în general, păcat trupesc, adulter, incest). Vezi definitia »