Definita cuvantului rișcă
ríșcă s. f. – Joc de cap sau de pajură cu o monedă. Origine îndoielnică. Scriban indică rus. arešok, gen. areška „nucă”, care nu pare convingător. Poate în loc de *crijcă, din sl. križĭ, sb. križ „cruce”; sau mai probabil, în loc de *rizică › rijcă, cu sensul de „joc de noroc”, cf. rizic.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rișcă
rániță (ránițe), s. f. – Rucsac. Germ. Ranzen, prin intermediul rus. ranec (Sanzewitsch 208), cf. sb. ranac, ranca. Vezi definitia »
TICHIÚȚĂ, tichiuțe, s. f. Diminutiv al lui tichie. ◊ (În basme) Tichiuța dracului = pălărioară înzestrată cu puterea de a-l face nevăzut pe cel care o poartă. [Pr.: -chi-u] – Tichie + suf. -uță. Vezi definitia »
cleápșă (-șe), s. f. – Palmă, lovitură cu palma. Creație expresivă, bazată pe interj. clap. Nu este probabilă der. din germ. Klapps, propusă de Borcea, 182. Cuvîntul se aude în principal în Bucov. – Der. clepși, vb. (a pălmui); leapșa, s. f. (joc de copii). Vezi definitia »
ACETOLÍZĂ s. f. transformare chimică a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic și anhidridă acetică. (< fr. acétolyse) Vezi definitia »
VILEGIATÚRĂ s. f. interval de timp, vacanță petrecută la țară sau într-o stațiune balneoclimatică. (< fr. villégiature) Vezi definitia »