țurțán, țurțáne, s.n. (reg.) coastă înaltă, deal ca o căciulă. Vezi definitia »

SABBATIÁN, -Ă s. m. f. membru al unei secte fondate în sec. IV care sărbătorea Paștele în aceeași zi cu evreii. (< fr. sabbathien) Vezi definitia »

DACIÁN s.n. Al treilea etaj al pliocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ci-an. / < fr. dacien]. Vezi definitia »

MECANICIÁN, -Ă s.m. și f. (Rar) Specialist în mecanică; mecanic. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. mecanicien]. Vezi definitia »

chiulhán (-ne), s. n. – Banchet, zaiafet, chef. – Var. chiolhan. Tc. külhan „cuptor de încălzit baia” (Șeineanu, II, 118; Lokotsch 1234). Semantismul rom. se explică prin obiceiul turcesc de a mînca în baie. – Der. chiulhangiu, s. m. (persoană care încălzește baia; chefliu, petrecăreț), din tc. külhanci; chiulhaniu (var. chiolhănos), adj. (fățarnic, viclean), din tc. külhani „persoană care încălzește baia”. Vezi definitia »