Definita cuvantului rod
rod (roáde), s. n. – 1. Reproducere. – 2. Fruct. – Mr., megl. rod. Sl. rodŭ „specie” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 316), cf. bg. rod „fruct”. – Der. roadă, s. f. (fruct, produs, recoltă); rodi, vb. (a da naștere; a produce, a fructifica), din sl. roditi; rodini, s. f. pl. (zi de naștere, reproducere; generare; creație; vizită care se face unei lăuze și cadoul care i se duce), din sl. rodiny; roditor, adj. (fructifer); rodnic, adj. (fructifer; prosper, fecund); rodnicie, s. f. (fecunditate); nerodnic, adj. (care nu face fructe); rodos, adj. (productiv).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rod
CALAPÓD, calapoade, s. n. Piesă de lemn în forma (labei) piciorului, întrebuințată la confecționarea încălțămintei sau care se pune în încălțăminte pentru a o împiedica să se deformeze; formă de lemn pe care se întind căciulile sau pălăriile. ♦ Fig. Tipar, formă, model. ◊ Expr. Pe același calapod = la fel. – Ngr. kalapodi. Vezi definitia »
POLIPÓD, -Ă, polipozi, -de, adj. Care are mai multe picioare. – Din fr. polypode. Vezi definitia »
triód (trioduri), s. n. – Carte rituală care conține slujba din postul Paștelui. Mgr. τριώδιον, în parte prin intermediul sl. triodĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 144). Vezi definitia »
tologlód s.n. (reg.) gunoi, glod. Vezi definitia »
întrănód, întrănóduri, s.n. (înv.) locul dintre două noduri de pe ramurile sau tulpinile plantelor. Vezi definitia »